Sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc

User Rating:  / 0
PoorBest 

carne de porcCreşterea porcinelor este o activitate de tradiţie importantă, românii fiind mari consumatori de carne de porc, fapt ce o defineşte ca o afacere rentabilă, porcul furnizând 47 - 48% din totalul producţiei de carne, precum şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fi grăsimea, pielea, părul, gunoiul de grajd.

Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un conţinut bogat de proteine. Aceasta reprezintă, de asemenea, o sursă bună de vitamine şi minerale, necesare unui organism sănătos: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, cum ar fi vitamina B6, B12, acid nicotinic, tiamina, riboflavina, De asemenea conţine grăsimi, esenţiale metabolismului, dintre care saturate circa 50%, nesaturate 45% şi polisaturate 5%.

Calitatea cărnii de porc este influenţată de rasă, sistemul de creştere (industrial sau gospodăresc) precocitate (ideal este porcul care la 180-200 de zile are o greutate de 110-120 kg) Carnea de la un animal mai tânăr este de culoare rozie, mult mai nutritivă şi mai fragedă decât de la cel mai în vârstă, iar raportul dintre grăsimile nesaturate (bune) şi cele saturate (rele) este mult mai bun.

În acest context, dar şi comform unui obicei tradiţional specific poporului român, în perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, populaţia care locuieşte la ţară sau în zonele mărginaşe ale oraşelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, sau achiziţionat de la alţi crescători, pentru a-şi asigura carnea şi preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru ca această tradiţie să-şi continue cursul în cadrul legal şi pentru a prevenii apariţia unor situaţii neplăcute, atenţionăm crescătorii de porcine, comercianţii de carne de porc şi pe consumatorii de astfel de produse, că au obligaţia să respecte normele sanitare veterinare prevăzute în legislaţia U. E. implementată în legislaţia naţională, cu referire la această activitate.

Astfel, legislaţia privind protecţia animalelor în timpul sacrificării, (Directiva 93 / 113 C.E. şi Ordinul A.N.S.V.S.A nr. 180 / 2006) stabileşte condiţiile de sacrificare a animalelor (inclusiv a porcinelor) numai în abatoare autorizate, cu respectarea normelor specifice pe timpul efectuării acestei operaţiuni. Actul normativ prevede că autoritatea veterinară poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de către proprietarii de animale. dar numai pentru consumul propriu, în gospodărie, cu recomandarea ca animalele respective să fie asomate în prealabil, adică să fie ferite de suferinţă sau durere în timpul contenţionării (prinderii) şi a înjungherii.

Asomarea, care la specia porcină se efectuiază cu un pistol cu glonţ captiv, este un procedeu care atunci când este aplicat unui animal cauzează acestuia pierderea cunoştinţei până în momentul înjungherii.

Operaţiunea de asomare a animalelor înainte de sacrificare se practică obligatoriu în abatoarele autorizate şi se practică la cerere şi în gospodăriile individuale cu animale, majoritatea oamenilori fiind conştienţi că animalul nu trebuie să fie stresat şi să sufere în timpul înjungherii,

Potrivit Colegiului Medicilor Veterinari Sibiu, operaţiunea de asomare nu afectează sub nici o formă tăierea tradiţională a porcului de Crăciun, deoarece după asomare urmează înjunghierea cu cuţitul pentru sângerarea animalului. 

În virtutea respecării acestei cerinţe legislative, de protecţie a animalelor în timpul sacrificării, medicii veterinari cu liberă practică din cadrul circumscipţiilor sanitare veterinare din localităţiile judeţului Sibiu, au în dotare asomatoare (pistol cu glonţ captiv şi capsele aferente) urmând să efectueze această operaţiune la solicitarea proprietarilor de animale din localitatea respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populaţiei consumatoare de carne şi preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, sau de vânat sălbatic (mistreţ, urs) proprietarul sau consumatorul are obligaţia să solicite medicului veterinar:

• verificarea stării de sănătate a animalului înainte de sacrificare;
• asomarea porcului înaintea sacrificării, pentru a scuti animalul de suferinţă şi pentru a obţine o carne de calitate şi cu un gust mai bun;
• consultanţă privind prelevarea probelor după sacrificare şi analizele ce trebuie făcute pentru protejarea sănătăţii;
• examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor şi vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinţelor umane: şobolanii, şoarecii, carnivorele domestice (câinele şi pisica) animale din zona silvatică (vulpe, jder) şi porcii sau alte specii infestate.

Cum se imbolnaveste omul?

Omul se îmbolnăvesţe consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreţ, urs, neexaminată de medicul veterinar şi insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau afumată.
Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, greţuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoţite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.
Trichineloza la om poate fi tratată, reuşita tratamentului fiind condiţionată în primul rând de rapiditatea instituirii diagnosticului.

Măsurile de prevenire cele mai eficiente sunt :

  • controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum şi al vânatului comestibil (mistreţ, urs) prin examen trichineloscopic;
  • achiziţionarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ştampila);
  • carnea proaspătă destinată comercializării în unităţile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ştampilată) şi însoţită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unităţii de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
  • carnea provenită de la porcii crescuţi în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploataţia de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripţiilor sanitare veterinare care funcţionează în municipiile, oraşele şi comunele judeţului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unităţile autorizate sanitar veterinar;
  • pentru efectuarea examenului se prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) muschiuleţi, muşchii limbii şi muşchii intercostali.
  • în cazul porcilor mistreţi se recoltează eşantioane cântărind cel puţin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
  • proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însotiţă în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
  • carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în cogelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradiţional, sărată, afumată, sau prăjită şi conservată în recipiente cu untură;
  • folosirea la prepararea produselor din carne numai a apei potabile, a ustensilelor (cuţite, blaturi de lemn, vase etc) şi echipamente curate şi dezinfectate; 

Pentru prevenirea contaminarii porcilor, dar şi a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare urmatoarele acţiuni:

• reducerea numerică prin limitarea înmulţirii şi a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea şi igienizarea adăposturilor, a altor spaţii din gospodărie şi vecinătăţi, urmată de strângerea şi distrugerea cadavrelor de rozătoare;
• menţinerea condiţiilor de igienă în gospodăriile populaţiei;
• salubrizarea locurilor menajere;
• excluderea din hrana porcilor a deşeurilor de abator;
În cazul apariţiei unor situaţii deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se întervenii operativ şi eficient.

Atenţie ! Nu consumaţi carnea şi nu o preparaţi, până nu obţineţi de la medicul veterinar confirmarea că a fost examinată pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.
Recomandarea este valabilă şi pentru carnea obţinută de la porcii mistreţi.

Dr. Penţea Ioan - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

PROGNOZA METEO