Fără plastic de unică folosință: alternative, obstacole și oportunități

User Rating:  / 0
PoorBest 

zero watePeste 30 de persoane au participat în 13 noiembrie, la atelierul „Fără plastic de unică folosință. Cu ce îl înlocuim”, organizat de Zero Waste România, la Seneca Anticafe, se arata într-un comunicat de presă al organizației. Prin interesul manifestat, participanții au transmis un semnal clar autorităților și companiilor în privința îngrijorării pe care o au față de poluarea cu plastic.

Cei prezenți la eveniment au identificat împreună articolele din plastic de unică folosință la care ar putea renunța, materialele din care sunt confecționate și motivele pentru care sunt utilizate. Au discutat despre pungi, farfurii și tacâmuri din plastic, despre recipiente și alte ambalaje pentru mâncare, despre pahare, PET-uri și paie, despre bețișoare pentru urechi, dar și despre scutece și absorbante.

Apoi, au căutat alternative non-toxice, durabile, reutilizabile, reparabile, biodegradabile sau reciclabile, menționând beneficiile pe care le au acestea, dar și ceea ce ne oprește din a le folosi. În final, s-au gândit cum pot promova aceste alternative, astfel încât să fie adoptate și de alți cetățeni și să determine autoritățile și companiile să faciliteze tranziția spre o economie circulară, bazată pe eco-design.

Care sunt cele mai sustenabile alternative identificate

Atunci când vorbim despre alternative la articolele din plastic de unică folosință, putem identifica două tipuri de soluții: cele non-toxice, durabile, reutilizabile și reciclabile, respectiv cele non-toxice și compostabile, care, deși pot fi tot de unică folosință, au un impact mai redus asupra mediului și asupra sănătății decât cele din plastic.

Din prima categorie, menționăm: sacoșe și săculeți reutilizabili din bumbac, cânepă sau in; șervețele din material textil cerat; farfurii și recipiente din ceramică, inox sau sticlă; tacâmuri din metal sau din lemn; pahare și sticle din sticlă, porțelan, sau metal; paie din inox sau sticlă; bețișoare pentru urechi, din metal sau din lemn de bambus; scutece, lenjerie intimă și absorbante din material textile reutilizabile, cupe menstruale etc. Deși sunt mai prietenoase cu mediul, acestea au o serie de dezavantaje: sunt mai scumpe, mai greu de găsit pe piață și mai greu de transportat. Însă, fiind reutilizabile și reciclabile, prețul se amortizează rapid odată cu refolosirea, iar amprenta de carbon aferentă este semnificativ mai mică.
Din a doua categorie fac parte articolele produse din materiale compostabile, dar care nu pot fi reutilizate sau au o reutilizare limitată. Printre acestea, regăsim: farfuriile din tărâțe de cereale, din frunze sau din carton reciclat sau certificat FSC; tacâmuri din tărâțe; caserole și pahare din carton; sticle din alge; paie din cereale sau carton; bețișoare pentru urechi, din carton; absorbante din celuloză etc. Spre deosebire de articolele din prima categorie, acestea sunt fie de unică folosință, fie cu durată limitată de utilizare. Sunt totuși confecționate din materiale non-toxice, în compoziția cărora nu se regăsesc combustibili fosili. În plus, pot fi transformate în compost și folosite ca îngrășământ natural.

Pe lângă cele două categorii de produse, trebuie menționate și articolele din bio-plastic, adică un plastic produs din substanțe precum amidonul de porumb. Acestea ar trebui considerate produse de tranziție, care pot facilita colectarea la sursă a deșeurilor biodegradabile din gospodării, în special în zonele urbane. Dezavantajul este că ele se pot transforma în compost doar în instalații industriale, în condiții speciale (temperatură, umiditate, prelucrare constantă etc), nefiind recomandate pentru home-composting/ compost în propria gospodărie.

Pe lângă identificarea de alternative, participanții au propus și metode prin care pot accelera adoptarea lor, care vor fi implementate în campanii viitoare.

Poluarea cu plastic, pe agenda Uniunii Europene

Acțiunea desfășurată vine în contextul în care Parlamentul European a adoptat în data de 24 octombrie o lege pentru limitarea poluării cu plastic. Înainte de a fi transpusă în legislația națională, legea trebuie însă negociată de guvernele statelor membre, Parlamentul European și Comisia Europeană. Alianța Rethink Plastic, din care face parte și Zero Waste Romania, a atras atenția asupra presiunii exercitate deja de către operatori economici asupra guvernelor, pentru a obține o legislație mai laxă.
„Cetățenii din întreaga Europă vor să pună capăt poluării cu plastic. Este acum rândul guvernelor naționale să mențină reglementările ambițioase, să reziste presiunii venite din partea companiilor care vor să păstreze obiceiurile societății de consum. Într-o scrisoare oficială obținută pe surse, se arată cum companii care poluează major cu plastic, precum Coca-Cola, Nestlé, PepsiCo și Danone fac lobby pe lângă guverne, pentru a nu accepta reglementările directivei.”

Zero Waste România solicită guvernului României să susțină pachetul de reglementări adoptat de către Parlamentul European, pentru a diminua poluarea cu plastic și impactul acesteia asupra sănătății cetățenilor. În plus, legislația discutată la nivel european obligă statele europene la adoptarea sistemului garanție-returnare, propus în cadrul OUG 74 de către autoritățile din România, amplu contestat de către industria poluatoare.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Zero Waste Europe, în cadrul proiectului People’s Design Lab.
Zero Waste România este o coaliție de organizații neguvernamentale și de grupuri locale informale, care militează pentru eficiența utilizării resurselor și pentru tranziția României către economia circulară, prin reducerea spre zero a deșeurilor, fără eliminarea lor în natură, îngroparea sau valorificarea energetică a acestora. Zero Waste România este filiala organizației internaționale Zero Waste.

Măsurile propuse prin legislația europeană:
• interdicția următoarelor articolele din plastic de unică folosință: bețișoare de urechi, paie, farfurii și tacâmuri, bețișoare pentru amestecat băuturi, bețișoare de baloane, plastic oxo-degradabil și recipiente din polistiren expandat, pentru mâncare și băuturi
• reducere cu 25% a consumului de recipiente pentru mâncare și pahare pentru băuturi
• reducere cu cu 50% (2025) și cu 80% (2030) a filtrelor de țigări care conțin plastic
• scheme de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR) care să includă costurile de curățare și pe cele de educare a populației
• ținte de colectare de 50% și de reciclare de 15%, până în 2025, pentru plase de pescuit
• interdicție de a folosi substanțe periculoase în compoziția produselor sanitare
• obligația de specifica pe etichete prezența chimicalelor îngrijorătoare pe anumite produse din plastic de unică folosință.

Vizitatori Counter

001397559
azi
ieri
aceasta Saptamana
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Luna trecuta
toate zile
3416
3919
7335
1360593
67456
134294
1397559

IP-ul tau: 54.164.198.240
Server Time: 2018-12-17 22:34:05