Cum vom cheltui cele 3,5 miliarde de euro de la Uniunea Europena pentru Anexa I imbunatatirea competitivitatii

User Rating:  / 0
PoorBest 

    Cele patru axe ale dezvoltarii rurale Axa I Imbunatatirea competitivitatii in sectorul agricol si silvic; Axa II Managementul terenurilor agricole si protectia mediului; Axa III Diversificarea activitatilor din mediul rural; Axa IV sau mai bine zis, programul Leader, care, in primii doi ani va fid oar la stadiul pilot, pentru a putea crea modelele ce vor fi urmate. Proiectele vor fi realizate de comunitatile locale, in raport de cerintele proprii si se vor regasi in masurile din primele trei axe.

     Domnule ministru, acum stim précis cand si ce fonduri putem obtine de la Uniunea Europena. Care este stadiul pregatirilor noastre pentru accesarea acestor fonduri destinate dezvoltarii rurale?

– Precizez, mai intai, ca potrivit programarii financiare pentru perioada 2007-2013, alocarea financiara din partea UE a crescut de la 7 miliarde euro, cat se anuntase initial, la 8 miliarde euro. Diferenta reprezinta indexarea, in raport de inflatie, de cresterea preturilor. Sa nu uitam totusi, ca din aceasta suma, in perioada 2007-2009, circa 500 milioane euro vor putea fi acordate pentru platile directe (top-up). Vom avea, asadar, la dispozitie, metaforic vorbind, un "SAPARDin fiecare an". O suma considerabila destinata celor patru axe ale programului de dezvoltare rurala, si care, in termeni europeni, reprezinta Pilonul II al Politici Agricole Comune. Accesarea fondurilor se va face in baza Planului National de Dezvoltare Rurala in perioada 2007-2013. Noi am inceput schitarea acelui plan, care va trebui finalizat si depus dupa 1 ianuarie 2007. Ulterior, documentul va intra in consultari interservicii si va fi avizat de Comisia Europeana in primavera. Am si schitat masurile in cadrul carora se vor aloca fondurile. Am mers, practic, pe osatura vechiului plan, care a stat la baza Programului SAPARD.

    – Sa ne oprim la imbunatatirea competitivitatii. Ce se are in vedere? 
    – Suma rezervata Axei I reprezinta 45% din fondurile allocate pentru dezvoltare rurala. Rezulta ca vom primi, in acest domeniu, circa 3,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Pentru Axa I, care este de cel mai mare interes, am ales un numar de 10 masuri, pe care le consideram cele mai –benefice si de mai mare importanta.

    – Va rugam sa le concretizati. 
    – Inainte de asta, tin sa subliniez ca este vorba de punctual nostrum de vedere, de primul draft al masurilor, care nu au fost discutate inca cu reprezentantii Comisiei Europene. Le prezint, totusi, pentru ca este bines a fie cunoscute inca din acest stadium. Masura 1.1.1 Formare profesionala, vizeaza difuzarea de cunostinte in domeniul agricol, de industrie alimentara si silvic. Tinta este, conform regulamentelor europene, informarea si pregatirea oamenilor pentru a utilize fondurile care le sunt puse la dispozitie. Ei vor fi ajutati sa-si insuseasca managementul afacerii, managementul investitiei, prin instruire profesionala, completandu-si cunostintele cu elemente de marketing, de promovare a produselor, noi tehnologii etc. Aici ne aflam in zona de interferenta cu Fondul Social European, prin care vor fi finantate si actiunile desfasurate de Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Muncii, fara insa a ne suprapune. In schimb, vrem sa dezvoltam sectorul de consultanta, mai ales consultanta private. Dorim ca piata consultantei sa fie cat mai deschisa si ami transparenta. Vrem sa dam sanse egale firmelor de consultanta private. In acelasi timp, ANCA va intra intr-un process de restructurare, de descentralizare. Masura 1.1.2 Sprijinirea tinerilor pentru a se stabili in mediul rural. Masura se adreseaza tinerilor sub 40 de ani care, vor primi, in baza unor planuri de afaceri, sume de pana la 40.000 euro pentru a-si finanta pentru prima data o exploatatie agricola, a devenii manageri de exploatatii. Fireste, ei vor trebui sa dovedeasca abilitati profesionale, competenta, deci sa aiba studii de specialitate – un liceu agricol, un curs profesional si, mai bine, o facultate. Masura 1.1.3 privind pensionarea in agricultura si silvicultura. Avem in vedere personae intre 55 si 70 de ani, care au lucrat in agricultura minim 10 ani. Sprijinul va fi de pana la 18.000 euro pe an si poate sa ajunga la 180.000 euro pe o perioada de 10 ani. Din pacate, din cauza ca nu dispunem de o baza de date, avem inca probleme in identificarea acestor oameni, care pot fi atat proprietarii de exploatatie, cat si muncitori care au lucrat in exploatatiile altora. Adeverintele si titlurile de propretate asupra terenurilor agricole nu atesta faptul ca oamenii au lucrat efectiv. Masura 1.1.4 Serviciile de consultanta catre proprietarii agricoli si proprietarii de paduri. Ei vor fi consiliati de reteaua de consultanta ANCA, prin cele 700 de centre locale, dar si de firme de consultanta private, pentru a-si intocmi planuri minimale de afaceri. Masura 1.2.1 Modernizarea exploatatiilor agricole. Sprijinul se acorda investitiilor din sectorul vegetal – ferme de camp, legumicole, pomicole, producerea de biomasa – dar si de sectorul zootehnic. De precizat ca in viitor nu va mai putea fi sustinuta achizitionarea animalelor. Decizia a fost luata in urma negocierilor dintre C.E. si Organizatia Mondiala a Comertului. Masura va cuprinde procurarea de tractoare, utilaje si echipamente agricole, reabillitarea plantatiilor viticole si pomicole (cu exceptia celor finantate in cadrul organizarii commune de piata), realizarea constructiilor noi – cladiri administrative, remize si masini, garaje, hale de productie, constructii de sere, achizitionarea mijloacelor de transport noi – autocamioane, autoizoterme. De retinut ca va fi eligibila si plata proiectantilor, a arhitectilor. Masura 1.2.2 Imbunatatirea valorii economice a padurilor. Masura poate fi considerate ca o continuare a submasurii “Gospodarirea padurilor” din Masura 3.5 Silvicultura Programului SAPARD. Beneficiarii sunt proprietarii private de paduri, iar proiectele vor viza dotarea tehnica, actiunile de dezvoltare a fondului forestier, impaduririle, amenajarea drumurilor forestiere. Msura 1.2.3 Cresterea valorii adugate a produselor agricole si forestiere. Sprijinul va fi orientat pentru imbunatatirea fluxurilor de productie in procesare, imbunatatirea marketingului, diversificarea gamei sortimentale. Masura are in vedere, totodata, dezvoltarea retelei de colectare si de distributie a produselor, realizarea constructiilor administrative si de productie, a unor linii de ambalare, de etichetare etc. Masura 1.2.4 imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole si silvice. Este vorba de infrastructura legata de ferma, alimentare cu apa si energie electrica, canalizare, precum si de amenajari pentru irigatii, corectarea torentilor etc. Am considerat necesara aceasta masura, tinand seama ca standardele europene ne impugn crearea de ferme, nu “in buricul targului”, ci la periferie, in afara localitatilor. Masura 1.4.1 Sprijinirea exploatatiilor agricole de subzistenta. Consideram ca aceasta masura se adreseaza unui numar mare de fermieri. Sprijinul va fi de 1.500 euro pe ferma pentru o perioada de pana la 5 ani. Conditia este intocmirea unor planuri de afaceri minimale. Dupa trei ani, aceste planuri vor fi verificate si, in cazul in care nu sunt indeplinite, alocatia se suspenda, iar daca nu s-au indeplinit din motive imputabile, banii vor trebui returnati. Noi vrem sa legam aceasta masura de cea de consiliere, precum si de alte 2-3 masuri finantate in cadrul Axei I. Dorim ca o parte din fermele de subzistenta sa se dezvolte si sa se transfere in zona fermelor comerciale. Pe de alta parte, daca vin aici un milion de beneficiari, cu 1.500 euro anual fiecare, asta inseamna 1,5 miliarde, suma pe care nun e-o putem permite.

    – Sunt definite aceste gospodarii de subzistenta si de semisubzistenta? 
    – Nu, pana acum. Noi pregatim un act normative privind clasificarea exploatatiilor – de subzistenta si comerciale. Vom clasifica exploatatiile dupa modelul European, utilizand Unitatea standard economica de 1.200 euro. Consider, insa, ca nu este neaparat nevoie de o lege, pentru ca oricum masura de sprijinire va fi aprobata prin hotarare de guvern deci va avea un cadru legal. Pe baza unui algoritm simplu, vor fi stabiliti niste coeficienti pentru terenurile si culturile agricole, precum si pentru efectivele de animale. Va fi, in ultima instanta, o clasificare valorica, pe baza marjei brute standard. Masura 1.4.2 Sprijinirea grupurilor de producatori. Ea este continuarea masurii 3.2 din SAPARD.

    – Suma alocata s-a consumat?
    – Din pacate, nu. Au fost depuse trei documentatii cu o valoare de 144,5 mii euro, iar acestea vor continua sa se depuna si in aceasta luna. Au mai ramas circa 3 milioane de euro necheltuiti, pentru ca n-au fost suficiente grupuri de producatori. Oamenii nu au inteles ca astfel isi pot valorifica mai bine produsele, isi pot achizitiona input-urile si – de ce nu – pot lucra mai bine terenurile. Pentru noul program, sper sa existebeneficiari, care vor fi sprijiniti dupa o procedura similara cu cea de pana acum. In plus, vrem sa o cuplam si cu Masura 1.2.3, care permite dezvoltarea retelei de distributie. Deci, grupurile de producatori beneficiare vor putea depune, concomitant, si proiecte pentru infiintarea unor centre de colectare.

    – Toate cele 10 masuri insumeaza, dupa cum spuneti, suma considerabila de 3,5 miliarde euro. Ce ati intreprins pentru ca potentialii beneficiari sa fie informati si sa asigurati accesarea fondurilor? Va intreb pentru ca, stiti bine ce s-a intamplat, in primi ani, cu Programul SAPARD. 
    – Interesul este ca oamenii sa cunoasca, din vreme, posibilitatile de care dispunem, sa inceapa chiar de acum pregatirea proiectelor. Tocmai de aceea vom declansa o ampla campanie de promovare. Deja oamenii nostril din teritoriu au fost instruiti in cadrul unui seminar care a avut loc la Vatra Dornei. Ei au misiunea de a disemina informatiile si de a identifica potentialii beneficiari. In momentul de fata participam la o caravana initiate de Ministerul Integrarii Europene, iar in lunile urmatoare vom organiza o campanie de promovare, inclusive prin mass-media.

    – In Raportul de tara s-a atras atentia asupra capacitatii institutionale a agentiilor de plati. Cum vedeti lucrurile? 
    – Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit are expertiza tehnica si profesionala, precum si structura adecvata. S-a atras, intr-adevar, atentia asupra mecanismelor, a procedurilor pe masuri, a auditului necesar, pentru eliminarea riscului unor sincope. Deci urmarim indeaproape pe elementele de control, de audit, separarea functiilor, controlul incrucisat, pe principiul celor “patru ochi”.
   – V-am intrebat pentru ca, dupa cum bine stiti, unele tari au fost nevoite sa restituie Uniunii Europene sume considerabile. 
    – Acele fonduri nu au fost pentru investitii in dezvoltare rurala, ci legate de Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), de platile directe care se deruleaza prin APIA. Personal, am in vedere APDRP, care intra in competenta mea si care trebuie sa fie pusa la punct pentru a putea prelua si procesa proiectele. In acest sens, vom cobora primirea proiectelor la judet, vom incerca sa fim mai transparenti si ami tehnici. Vom avea grija ca fisele tehnice si procedurile agentiei sa fie permanent la dispozitia beneficiarilor si vom fi foarte Fermi cu firmele care nu isi indeplinesc obligatiile. Vrem, de asemenea, daca regulamentele ne vor permite, ca platile pana la un anumit plafon sa se faca la centrele regionale.

    – O ultima intrebare: Nu se vor repeat dificultatile de cofinantare ca in cazul SAPARD-ului?
    – Intr-adevar, au fost astfel de dificultati si ele au fost rezolvate prin Programul “Fermierul”. Va voi dezvalui, in premiera, o noutate. Normele de aplicare la Regulamentul C.E. 1698, privind Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), care nu sunt inca oficiale, prevad anumite facilitate. In primul rand, ca o parte din dobanda la creditele luate de beneficiary, sa fie cheltuiala eligibila, deci sa fie suportata din proiecte. Este o masura similara cu Programul “Fermierul” si ea va facilita accesul la credite. O alta prevedere permite fondurilor de garantare sa se poata capitalize din FEADR, pe baza unor planuri de management aprobate de autoritatile competente. In cazul nostrum, MAPDR. Deci, vor putea fi garantate creditele luate de beneficiarii proiectelor de dezvoltare rurala. In concluzie, cred ca exista toate sansele ca fondurile destinate dezvoltarii rurale sa fie accesate si utilizate de catre fermieri si populatia rurala pentru un trai mai bun.



Data adaugarii: 03.11.2006Sursa Profitul Agricol

Vizitatori Counter

003099129
azi
ieri
aceasta Saptamana
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Luna trecuta
toate zile
11946
7436
56430
2998156
138541
145668
3099129

IP-ul tau: 18.207.136.184
Server Time: 2019-09-21 18:25:31