Înfiinţarea unei ferme de găini ouătoare în free-range, 35.000 de euro

User Rating:  / 10
PoorBest 

Gaini in libertateConstantin Botezatu, un tânăr de 33 de ani absolvent de Ştiinţe Politice, şi-a îndeplinit un vis mai vechi şi a înfiinţat împreună cu prietena lui, Oana, o fermă de găini ouătoare crescute în mod tradiţional  (în aer liber sau free-range), din dragoste pentru animale şi a traiului la ţară, în care au investit la început 35.000 de euro.

„Dorinţa de a înfiinţa o fermă era de mult în sufletul meu, înca de prin liceu îmi doream să fac o fermă de struţi - idee care stârnea amuzament în randul prietenilor mei pe atunci. Am crescut înconjurat de animalele din gospodăria bunicilor şi mi se părea firească ideea unei ferme. Şi prietena mea a copilărit la fermă, având ambii părinţi ingineri agronomi , ne-a mărturisit Constantin Botezatu.

Cei doi au optat pentru acest tip de creştere întrucât este cel mai firesc mod în care păsările se pot dezvolta normal şi sănătos, dar şi pentru că tot mai mulţi consumatori europeni se îndreaptă spre consumul de ouă şi păsări produse astfel.

"Consideram că toate animalele, nu doar găinile, ar trebui să trăiască în elementul lor, să poată să iasă afară, să se bucure de soare şi de iarbă, să-şi manifeste comportamentul natural", a spus tânărul fermier.gaini

Perioada premergătoare înfiinţării fermei a fost una în care cei doi tineri s-au documentat temeinic şi au căutat specialiştii cei mai potriviţi care să-i ajute în startul lor. Unul dintre aceştia a fost dr. Ing. Leonard Stafie, reprezentant al Asociaţiei Profesionale a Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă din Judeţul Iaşi, care mai proiectase o astfel de fermă.

"Domnul Stafie ne-a întocmit un proiect pentru adăpost şi pentru echipamentele de care aveam nevoie: hrănitori, adăpători, cuibare, sistem de ventilaţie, sistem de iluminare şi de încalzire. După aceea am început să obţin toate autorizaţiile de care aveam nevoie, începând cu cea de construcţie, apoi cea de la DSVSA, Mediu, cea din urmă nefiind plăcută deloc", a povestit antreprenorul nemţean.

Pentru construirea primelor adăposturi pentru păsări au început cu o magazie veche: "Ne-am folosit de o mică parte dintr-o magazie veche de utilaje pe care am transformat-o în adăpost pentrut găini, respectând toate regulile cerute de UE, iar grădina care era în spatele magaziei a fost transformată în padoc că să aibă acces păsările la iarba verde".

Riscuri cu miză câştigătoare

Potrivit lui Constantin Botezatu, ideea fermei a existat de mult, construcţia Oraşului Găinilor (adică Galinopolis) a început în 2013, iar primi pui au ajuns în fermă în mai 2014.
Investiţia iniţială a fost de 35.000 de euro.

"Am început cu pui de o zi, fiindcă puicutele de 16 săptămâni erau destul de scumpe şi nu mai aveam resurse financiare. Am fost avertizat ca este foarte riscant să le creşti din prima zi, fără experienţă, deoarece evoluţia păsării depinde foarte mult de primele luni, orice greşeală făcută văzându-se ulterior în producţie. Mi-am luat concediu şi, împreună cu prietena mea, le-am crescut până au ajuns la 4 săptămâni. A fost o perioada grea şi plinaă de peripeţii, însa mie mi-a placut cel mai mult. Am găsit o familie, soţ şi soţie, pe care i-am angajat să ne ajute”, ne-a povestit eroul nostru.

Producţie de circa 800 ouă pe zigaina la ouat

Galinopolis are 1.000 de păsări printre care şi trei cocoşi care s-au rătăcit printre puicuţe, potrivit istorisirii fermierului nemţean, în timp ce producţia de ouă ajunge undeva la 750-800 de ouă/zi.

Condiţiile în care sunt crescute găinile  sunt cât se poate de fireşti susţine Botezatu:

" Găinile se trezesc la 4:30 de către sistemul de iluminat care mimează răsăritul şi apusul soarelui, becurile aprinzându-se treptat. La 7:30 – 8:00 se face prima distribuire a furajului; după aceea urmează strângerea ouălor din cuibare; pe la 11:00 li se dă câte 10 kg de morcov; la ora 14:00 urmează a doua strângere a ouălor (găinile se ouă cu precădere dimineaţa până în 9 :00, dar sunt unele care se ouă şi după aceea); la ora 16 :00 se face a doua distribuire a furajului; la 18 :00 găinile se pregătesc de culcare, ultimele becuri stingându-se la ora 19 :00. Distribuirea furajului şi strângerea ouălelor se face manual. Cuibarele sunt din lemn, umplute cu paie. Hrănitorile sunt tronconice, iar adapatorile sunt sub formă de clopot şi sunt automate".

Furajul este produs în fermă cu ajutorul unei mori cu ciocanele şi unui malaxor, folosindu-se cereale de la agricultorii din regiune.

Ouăle sunt date către staţia de sortare unde sunt verificate, împărţite pe categorii de greutate, ştampilate şi ambalate. De asemenea, toate aceste operaţiuni se fac manual cu ajutorul unor dispozitive: ovoscop-pentru verificare, cântar-pentru greutate: S<53 g, M 53-63g, L 63-73g, XL >73g.

După 18 săptămani de aşteptare, primul ou

În ferma Galinopolis, primul ou şi-a făcut apariţia după 18 săptămâni de eforturi susţinute prin muncă, încredere şi o deosebită grijă din partea micilor investitori, eveniment urmat de alte acţiuni întreprinse pentru obţinerea autorizării de vânzare a ouălor.

"Pe la 18 săptămâni a apărut primul ou, după care a început marea bătaie de cap cu obţinerea autorizaţiei pentru staţia de sortare-ambalare ouă, fără aceasta neputând să vând ouale. A durat destul de mult, deoarece legislaţia noastră e interpretabilă şi nu are precizări pentru fermele mici cu producţie mică. Însă într-un final fericit am obţinut şi aceasta autorizaţie, ne povesteşte Constantin Botezatu .

Producţia de ouă obţinută în Oraşul Găinilor este vândută în regiune, în magazine în care intrarea nu s-a realizat tocmai uşor, ci printr-o acţiune susţinută de convingere a proprietarilor de magazine.

"A urmat alergatul din magazin alimentar în magazin alimentar pentru a vinde ouale. Am găsit şi oameni care au dorit să le aşeze pe raft, dar şi alţii care le-au considerat ba mici, ba prea scumpe. Am căutat să le vând în regiune, pentru a nu avea costuri prea mari la transport, cantitatea produsă fiind redusă. Problema cea mai mare este ca românul nu ştie să citească marcajul de pe ou, care face referire la sistemul de creştere al găinilor. Oul obţinut în acest sistem vine de la o găină crescută sub lumina soarelui, care mănâncă, pe lângă cereale, iarba, lucernă, râme, gândăcei şi morcov. De asemenea, beneficiază de "protecţia cocoşilor”, au fost crescute de mici cu mare grijă, aşa că sunt mult mai sănătoase decât celalalt" , ne-a explicat fermierul din Băluşeşti, judeţul Neamţ.

Ferma pe care a înfiinţat-o în 2014 nu a luat subvenţii, iar până în prezent nu a accesat fonduri euopene.

"Nu beneficiez de nici o subvenţie până în prezent şi nu am accesat înca fonduri europene. Intenţionez să accesez anul acesta un program pentru dezvoltare, deoarece vreau  să menţin o continuitate în producţie şi în livrarea ouălor ", susţine micul antreprenor.oua in ferme

Ca un bilanţ al primului an al afacerii sale acesta ne-a spus că până acum cele mai bune perioade au fost cea a sărbatorilor de iarnă si cea a Paştelui. Vânzările de ouă stau foarte rău înainte sărbători, în post, în special în Postul Pastelui.

Cel mai mare sprijin l-a primit din partea familiei, al colegilor de la serviciu şi al prietenilor care i-au susţinut atât moral, cât şi financiar.

Ouăle produse free-range, marcate cu cifra 1

Ou marcat1Creşterea găinilor în free range este sistemul de creştere şi de exploatare a găinilor ouătoare pe aşternut permanent cu acces liber în padoc, adică sistemul de creştere notat cu cifra 1.

Potrivit acestuia, toate ţările europene consumă din ce în ce mai multe ouă produse în acest sistem de creştere.

Constantin Botezatu  ne-a explicat că din punct de vedere tehnologic, sistemul permite accesul spre spaţii în aer liber, care, în conformitate cu legislaţia europeană şi românească, trebuie să îndeplinească o serie de criterii printre care:

- Accesul continuu al găinilor  la spaţii exterioare în timpul zilei, cu excepţia cazurilor în care se aplică restricţii temporare impuse de autoritatea sanitar-veterinară;

- Spaţiile în aer liber trebuie să fie în cea mai mare parte acoperite cu vegetaţie şi nu sunt folosite în alte scopuri, excepţie făcând livezile, terenurile împădurite şi păşunile pentru animale;

- Densitatea în spaţiile exterioare nu trebuie să depăşească niciodată 2.500 de găini pe hectar (1 găină/4 mp). Fiecare găină trebuie să dispună de cel puțin 10 mp. Dacă se practică o rotaţie, găinile au acces liber în întreg spațiul pe durata de viaţă a efectivului. Fiecare îngrăditură trebuie să asigure cel puţin 2,5 mp/găină.

- Raza padocurilor nu trebuie să depăşească 140 metri faţă de cea mai apropiată trapă de intrare şi ieşire.

Unul din avantajele mjore pentru creşterea găinilor în sistemul „free range” este reduce incidenţei unor boli tehnologice, cum ar fi ciupirea penelor.

La polul opus cel al dezavantajelor acestei tehnologii de întreţinere se numără creşterea consumului de furaj per ou produs şi scăderea procentajului de ouat.



Vizitatori Counter

003049571
azi
ieri
aceasta Saptamana
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Luna trecuta
toate zile
819
6053
6872
2998156
88983
145668
3049571

IP-ul tau: 3.229.122.166
Server Time: 2019-09-16 03:17:12